Cu totii vrem sa ne simtim bine in hainele pe care le purtam. Stilul nostru poate fi un mod de a ne exprima si de a impartasi o bucatica din noi lumii din jur. Insa modul in care sunt concepute stilurile fiecaruia dintre noi poate avea un impact de durata – unul care e posibil sa nu ne reflecte valorile.
De aceea este extrem de important sa invatam care sunt aspectele daunatoare ale curentului fast fashion – precum si cum putem sa facem apel pentru o industrie mai etica.
Companiile fast fashion produc haine fara sa tina prea mult cont de mediu si de bunastarea oamenilor care fac aceste haine. Desi industria si companiile de moda trebuie sa-si asume raspunderea de a lua decizii etice pentru oameni si pentru mediu, ca si consumator este util sa stii despre aspectele problematice ale industriei, pentru a responsabiliza brandurile sau chiar pentru a renunta de tot la fast fashion si pentru a opta pentru alternative mai etice si mai sustenabile de fashion.
Iata mai jos trei aspecte pe care e posibil sa nu le stii despre fast fashion, dar pe care ar trebui in mod cert sa le afli!
Fast fashion dauneaza mediului
De la un capat la celalalt practicile fast fashion sunt daunatoare mediului. Industria modei a fost responsabila in 2018 pentru aproximativ 2.1 milioane de tone metrice de gaze cu efect de sera – aproximativ 4% din emisiile globale – potrivit McKinsey&Company.
Prea des hainele ajung la gropile de gunoi sau sunt abandonate.
In 2018 de pilda, au fost generate 17 milioane de tone de textile, conform estimarilor Agentiei pentru Protectia Mediului. Si pentru ca multe piese de imbracaminte fast fashion sunt facute din materiale sintetice, ele nu se vor dezintegra cand vor ajunge la gropile de gunoi. In plus, cand hainele pe baza de plastic sunt spalate, ele elibereaza microplastice (bucatele mici de palstic) care in general ajung in locuri in care plasticul nu ar avea ce cauta, ca de pilda in stomacul animalelor din mare.
Fast fashion afecteaza oamenii
Fara muncitorii care fac hainele, moda nu ar exista! Si totusi muncitorii textili – multi dintre ei femei sarace, fara educatie si apartinand minoritatilor – sunt foarte adesea prost platiti si muncesc in conditii nesigure.
Ingrijorarile cu privire la siguranta in fabrici reprezinta o problema de mult timp. In 2013, s-a atras atentia asupra acestei probleme odata cu prabusirea fabricii Rana Plaza din Bangladesh, o tragedie in urma careia si-au pierdut viata peste 1100 de oameni si alti 2500 au fost raniti.
Ca urmare a colapsului, Acordul din Bangladesh cu privire la siguranta la incendii si a constructiilor – un acord juridic obligatoriu intre branduri si sindicate – a fost pus in aplicare.
Acordul are ca obiectiv sa previna prabusirile de cladiri, incendiile si alte accidente, prin masuri de sanatate si de siguranta. Un acord reinnoit a fost pus in aplicare in 2018. Cu toate acestea, acordul nu este unul permanent, iar viitorul sau este incert. Acordul urma sa expire pe 31 mai 2021, dar a fost reinnoit pentru inca trei luni.
In plus, la inceputul pandemiei Covid-19, brandurile fast fashion si-au anulat comenzile sau au intarziat platile pentru haine in valoare estimata de 40 de miliarde de dolari. Aceasta a avut un efect periculos asupra multor angajati din domeniul textil, care erau si asa prost platiti. Activistii si organizatiile si-au continuat munca de responsabilizare a brandurilor.
Miscarea PayUp, de pilda, solicita un viitor corect pentru angajatii din domeniul textil, in care brandurile trebuie sa onoreze contracte, sa plateasca salarii echitabile si multe altele.
Exista o intersectie intre impactul fast fashion asupra oamenilor si mediului. O trecere catre o moda lenta si sustenabila ar fi mai benefica pentru toata lumea, iar o abordare mai etica si mai sustenabila a modei trebuie sa tina cont de oamenii care fac haine, de oamenii care poarta hainele si de mediul in care exista hainele.
Schimbari simple pentru domeniul fast fashion si oportunitati de a responsabiliza industria
Vestea buna este ca exista o serie de modalitati de a combate practicile neetice ale modei rapide – asa ca e foarte probabil sa gasesti si o solutie care sa functioneze bine in cazul tau.
Deciziile constiente de cumparare, de pilda, ar putea fi o optiune pe care o poti include cu usurinta in stilul tau de viata. Aceste decizii s-ar putea traduce in alegerea articolelor de imbracaminte pe care stii ca le vei folosi foarte mult, ingrijirea celor pe care le ai deja, cumpararea de la un brand de moda lenta sau orientarea catre piese second-hand. Spre deosebire de companiile fast fashion, marcile de moda lenta iau in considerare impactul produselor lor.
Aceste firme tin cont de mediul inconjurator – indiferent daca este vorba de realizarea produselor numai la comanda, de folosirea de materiale ramase si de vopsele ecologice, sau de limitarea cantitatii de resurse pe care le folosesc pentru a crea haine. Insa slow fashion inseamna si sa tii cont de oamenii care fac si poarta hainele – plata salariilor echitabile, asigurarea de conditii de lucru sigure si echitabile, oferirea de masuri incluzive si multe altele.
O alta modalitate de a riposta fata de practicile fast fashion este sa devii activist de consum – o idee care depaseste conceptul de a fi un consumator etic si incurajeaza la presiuni in vederea unor schimbari semnificative si de durata in industria modei. Acest lucru s-ar putea traduce in responsabilizarea brandurilor din moda prin semnarea de petitii, adresarea de intrebari si sprijinirea legislatiei care ar proteja angajatii din domeniul textil si mediul inconjurator.
Fie ca afli pentru prima data despre aceste aspecte ale domeniului fast fashion, fie ca esti deja implicat in responsabilizarea industriei, exista conversatii importante pe care trebuie sa le ai si schimbari pe care trebuie sa le faci. Si mereu exista loc la aceasta masa pentru noii veniti.
Sursa: https://causeartist.com/things-you-might-not-know-about-fast-fashion/
Lasă un răspuns