Saptamana Modei de la Copenhaga continua sa fie un lider in ceea ce priveste acreditarile pe motive ecologice, insa ce sanse sunt ca marile show-uri de moda sa ii poata urma vreodata exemplul?
Ce se intampla daca esti un designer care incearca sa fie mai sustenabil, dar vrei sa apari totusi la saptamana modei? Pentru Emilie Helmstedt, un designer danez care a participat la cea mai recenta editie a Saptamanii Modei de la Copenhaga, solutia pentru incaltamintea asortata la rochiile pe care le-a prezentat a venit de la echipa sa, care si-a adus perechile vechi de sneakersi Nike si Adidas. Helmstedt le-a acoperit cu panglici, margele si vopsea si a decis ca e mai bine decat sa foloseasca versiuni noi, asa cum facea in trecut. In plus, au fost si in concordanta cu restul colectiei, look-ul final de pe podium fiind facut din resturi de materiale stranse in studioul sau de creatie.
Saptamana modei de la Copenhaga a inceput in 2006, cu un fast relativ redus. Apoi, in urma cu trei ani, organizatorii danezi au stabilit o serie de conditii de sustenabilitate pe care designerii trebuiau sa le indeplineasca pentru a li se permite sa-si prezinte colectiile la Copenhaga in 2023, si care ii deosebeau de principalele saptamani ale modei din lume – New York, Milano, Paris si Londra.
Pornind de la obiectivele de dezvoltare sustenabila ale Natiunilor Unite, organizatorii au decis asupra a 18 cerinte care s-ar aplica evenimentului in sine, precum si tuturor designerilor care doreau sa participe.
„Am avut o idee clara despre ceea ce voiam sa fac diferit. Era timpul sa stabilim cerinte specifice, mai degraba decat sa creionam simple linii directoare”, spune Cecilie Thorsmark, directorul executiv al Saptamanii Modei de la Copenhaga (CPHFW), care a subliniat aceste cerinte, printre care se numara si o regula conform careia 50% din colectie trebuie sa fie realizata folosind textile din materiale de generatie noua, precum alternative la materii prime de origine animala, cum ar fi pielea. Stocurile vechi, materialele reciclate sau cele carora li s-a dat o alta destinatie sunt si ele incurajate.
Majoritatea brandurilor au renuntat la blanuri in colectiile lor, dar la Saptamana Modei de la Copenhaga blana este interzisa total si orice stoc nevandut din colectiile anterioare nu poate fi distrus – cea mai raspandita tehnica, arderea si taierea articolelor, a fost folosita in trecut de branduri printre care si Burberry. Brandurile trebuie, in schimb, sa vanda outlet-urilor de discounturi precum TK Maxx sau sa le introduca in economia circulara. Brandurile trebuie, de asemenea, sa se asigure, prin exercitarea diligentei necesare si colaborarea cu furnizorii, ca in lanturile lor nu exista procese precum munca efectuata de copii si ca fabricile ofera conditii de lucru sigure si echitabile.
Thorsmark, care a lucrat anterior pentru Global Fashion Agenda, un grup industrial concentrat pe sustenabilitate, spune ca a preluat postul in 2018 pentru a lansa o provocare atat rolului, cat si scopului Saptamanii Modei.
Raspunsul pietei de fashion
Implementarea cerintelor a fost un risc. Saptamana Modei de la Copenhaga nu a vrut sa piarda nume comerciale mai mari, cum ar fi Ganni, care atrag presa internationala si cumparatorii. Au fost abordate 30 de branduri iar trei ani mai tarziu s-au calificat 28. Aplicatiile au fost examinate intai de o comisie a show-ului, formata din experti din industrie, apoi revizuite si verificate de Ramboll, o companie externa de consultanta.
Unul dintre branduri a renuntat la jumatatea drumului, in timp ce un altul a fost respins dupa ce nu a indeplinit toate cele 18 obligatii (Thorsmark nu a dezvaluit despre ce brand este vorba).
In teorie, acestea sunt stiri incurajatoare ce vin din partea a ceea ce este considerata a cea de-a cincea Saptamana a Modei la nivel global. Insa, in ciuda schimbarilor, multi raman sceptici.
Ciara Barry, manager de politici si campanii la organizatia non-profit Fashion Revolution, pledeaza in prezent pentru legislatia privind un salariu decent in sectorul modei. Ea spune ca este ingrijorator faptul ca cerintele nici macar nu mentioneaza salariul echitabil. „Exista o ipocrizie inerenta intr-o prezentare de moda plina de glamour care prezinta colectii produse in conditii de saracie. Toti jucatorii din industria modei ar trebui sa solicite schimbari sistemice – iar saptamanile modei au un rol de jucat in acest sens”.
Barry spune ca omisiunea evidentiaza si provocarile cu care se confrunta brandurile independente din partea brandurilor fast-fashion mai mari. „Natura lanturilor de aprovizionare din moda face incredibil de dificil ca brandurile individuale sa asigure pe cont propriu salarii decente”, spune Barry. „Toti au in comun fabrici si furnizori.”
Exista apoi si problema standardelor duble in ceea ce priveste compensarea emisiilor de carbon. Pentru a respecta cerintile legate de nivelul zero deseuri, brandurile au trimis coduri QR digitale in locul invitatiilor pe hartie embosata. Plasticul de unica folosinta a fost interzis, seturile din cadrul show-ului au fost minimaliste si toate elementele de recuzita trebuiau refolosite. In acelasi timp, insa, reprezentantii presei si cumparatorii au zburat din intreaga lume pentru a vedea un numar si mai mare de haine produse.
Designerii optimisti
In teren, designerii erau optimisti cu privire la schimbari. Henrik Vibskov, care este prezent la Saptamana Modei de mai bine de doua decenii, a simtit ca cerintele au recunoscut in sfarsit pasii pe care el incerca sa ii implementeze din 2016. „Totul are o viata dupa prima utilizare”, a spus el, descriindu-si subsolul plin de piese de arhiva. Cel mai recent set al sau, cu copaci de tomate din hartie, urmeaza sa fie expus la Berlin.
Pentru co-fondatorii (di)vision, fratii Simon si Nanna Wick „creatiile din ceea ce exista deja” au reprezentat un etos inca de la infiintarea, in 2018, a brandului lor inspirat din streetwear. Pentru ei, e ceva normal sa lucreze aproape exclusiv cu materiale din stocuri vechi si cu materiale carora li s-a dat o alta destinatie.
De asemenea, ei isi obtin materialele de la furnizori din Italia, folosind adesea „materiale reziduale” provenite de la comercianti giganti sau case de design. Wick spune ca a reusit sa obtina materialul folosit pentru o vesta din blana artificiala dintr-o colectie Stella McCartney si a facut o camasa cu pete de vin rosu dintr-o fata de masa veche.
Sustenabil vs responsabil
Parea o zona mai dificil de traversat pentru marcile scandinave de succes comercial, cum ar fi Stine Goya, Ganni si Rotate.
Renumite pentru rochiile si accesoriile stralucitoare, paietele cu consecinte devastatoare fata de mediu au continuat sa apara de nenumarate ori. Rotate sustine ca versiunile sale sunt sustenabile pentru ca sunt reciclate. Ganni spune ca foloseste paiete din poliester reciclat 100% pe un suport 100% din poliester reciclat. Un purtator de cuvant al Stine Goya a spus ca brandul foloseste cateva versiuni din poliester reciclat, iar echipa sa cauta optiuni mai sustenabile.
Charlotte Eskildsen, co-fondator al labelului danez The Garment, crede ca este vorba despre formulare si ca problematic este cuvantul “sustenabil” in sine. Ea prefera cuvantul „responsabil”. „Moda nu va fi niciodata sustenabila, iar noi contribuim la o industrie care polueaza mult mai mult decat ar trebui, stim asta”, adauga Wick de la (di)vision.
In timp ce Saptamanile Modei de la Oslo si Helsinki au implementat deja cadrul de la Copenhaga, odata cu inceperea Saptamanii Modei din New York, multi au sperat ca zarva creata de Saptamana Modei de la Copenhaga ar putea declansa schimbari mai ample, sau cel putin discutii. Caroline Rush, CEO al British Fashion Council, spune ca saptamana Modei din Londra nu va urma acest exemplu.
„Evenimentul gazduieste o imbinare de branduri consacrate si emergente si prin urmare, nu poate fi fezabil un standard universal de sustenabilitate fara indepartarea afacerilor mai mici”. In schimb, British Fashion Council spune ca incurajeaza brandurile sa se angajeze in initiative voluntare, precum aderarea la Provocarea Climatica a ONU.
Fiona Gooch, consilier principal pentru politici in cadrul organizatiei de comert echitabil Transform Trade, spune ca o optiune mai buna ar fi atat un organism de reglementare al UE, cat si un organ de supraveghere a modei, asa cum a propus parlamentul britanic. „Actiunile brandurilor mari genereaza salarii minime si conditii nesigure si submineaza brandurile mai mici care folosesc in mod regulat aceiasi furnizori”.
„Cerintele Saptamanii Modei de la Copenhaga sunt in mod clar mai bune decat nimic, dar toate prezentarile de moda ar trebui sa mearga inainte introducand standarde de sustenabilitate care sa avanseze cat mai mult – facand asta ar putea genera intr-adevar o schimbare importanta”, a spus Barry.
„Daca dam timpul inapoi pana acum trei ani, nici macar un singur brand nu a indeplinit niciuna dintre cele 18 cerinte. Acum o fac, asa ca le vom impinge din nou sa continue sa se imbunatateasca”, spune Thorsmark.
Sursa: https://www.theguardian.com/fashion/2023/feb/11/a-sustainable-fashion-week-too-good-to-be-true
Lasă un răspuns